Masajul reprezinta prelucrarea părţilor moi ale corpului prin procedee manuale, mecanice, executate metodic, cu scopul de a produce efecte fiziologice, profilactice şi terapeutice utile organismului.
Masajul poate fi:
• superficial sau profund,
• parţial sau general,
• local sau general,
• de durată mai lungă sau mai scurtă,
• calmant sau stimulant.
Prin masaj se prelucrează:
• pielea,
• ţesutul adipos,
• tendoanele,
• nervii,
• vasele de sânge.
Efectele masajului:
• fiziologice - apare imediat înroşirea, încălzirea pielii,
• profilactice,
• terapeutice - are efect de vindecare, folosit în recuperarea după anumite boli.
PRACTICA MASAJULUI
Masajul nu poate fi practicat de oricine şi oriunde trebuie să se ţină cont de indicaţiile şi contraindicaţiile masajului. Orice abatere înseamnă nu numai ineficienta tratamentului, dar poate chiar înrăutăţi starea pacientului.
PROCEDEELE DE MASAJ
Inainte de a începe orice procedură de masaj, trebuie ca maseur să-şi "încălzească " mâinile si articulaţiile.
INFLUENŢELE MASAJULUI
1. Influentele masajului asupra organismului:
Masajul exercită asupra organismului influenţe multiple; acţiunea masajului se exercită asupra pielii, ţesuturilor
Influiente directe: se produc sub acţiunea mecanică a procedeelor de masaj şi se datorează mai mult unor acţiuni reflexe, umorale sau nervoase.
Efectele mecanice: constau în schimbările fizice de tensiune din ţesuturi ca urmare a presiunilor şi tracţiunilor variate, a lovirilor cu intensitate diferită şi a modificărilor în concentraţia umorilor care rezultă din aceste acţiuni mecanice.
Efectele reflexe: rezultă din influenţele fiziologice ale masajului şi din schimbările produse de acestea în special asupra sistemului hormonal şi a celui nervos.
Influenţe parţiale: corespund unei acţiuni simple locale, reduse ca întindere şi intensitate.
Influenţe generale: se produc în urma unor acţiuni complexe, întinse ca suprafaţă şi profunzime.
Influenţe imediate: sunt strâns legate de natura, tehnica şi intensitatea procedeului de masaj folosit şi de natura, sensibilitatea şi întinderea ţesuturilor masate, se produc rapid şi ţin tot timpul cât durează acţiunea masajului, dar scad şi dispar destul de repede.
Influenţe tardive: sunt reacţii lente, ce se produc încet. în mod secundar, fie în regiunea masată, fie în profunzime sau la distanţă, ele apar după ce acţiunea mecanică s-a încheiat, se menţin timp mai îndelungat şi dispar mai încet.
2. Influenţele masajului asupra pielii:
Prin acţiunea sa mecanică, masajul îmbunătăţeşte calităţile fizice ale pielii, consistenţa şi legăturile cu straturile profunde, elasticitatea şi supleţea.
Prin masaj se îndepărtează de pe piele celulele cornoase epidermice, care se descuamează mai repede, se deschid canalele de excreţie ale glandelor, favorizând astfel eliminarea sudorii si secreţiilor sebacee, se curăţă pielea de cruste şi impurităţi.
Sub acţiunea masajului se schimbă dinamica circulatorie a sângelui în întregul corp, masajul având un rol importanta in balanţa dintre circulaţia periferică şi cea profundă a sângelui, intesificându-se astfel schimburile nutritive, mărindu-se vitalitatea şi capacitatea de funcţionare a acestui ţesut.
Deasemenea sub acţiunea masajului, pielea produce unele substanţe biochimice care au o puternică acţiune vasomotoare şi trofica.
3. Influenţele masajului asupra ţesutului conjunctiv:
Masajul exercită asupra ţesuturilor conjunctive o acţiune mecanică directă, prin care se întreţine sau se măreşte elasticitatea fibrelor, se desfac aderenţele patologice, se dezagregă formaţiunile patologice, celulitele, nodulii fibroşi sau scleroşi, cicatricele, precum şi lobulii grososşi, se activează circulaţia sângelui si a schimburilor prin golirea şi umplerea alternativă a vaselor de sânge.
Influenţele cele mai importante sunt cele reflexe, care se exercită asupra circulaţiei sângelui . limfei şi asupra metabolismului, asupra secreţiilor hormonale şi reacţiilor neurovegetative.
Masajul ţesuturilor subcutanate întreţine si măreşte rezistenţa fibrelor conjuctive şi elastice asigurând astfel funcţiile de protecţie, mişcare, vasculare şi hormonale, stimulează funcţiile regeneratoare ale celulelor conjuctive influenţând favorabil procesele de vindecare şi formare a cicatricelor, activează resorbţia infiltratelor sau depozitelor patologice, combate refracţiile şi nodozităţile care se produc uneori în aceste ţesuturi.
4.Influenţele masajului asupra elementelor aparatului de susţinere şi mişcare:
Masajul influenţează muşchii fie prin acţiunea mecanică a manipulărilor, fie prin acţiuni reflexe declanşate de această acţiune mecanică.
Prin presiune si relaxare, cu manevre rapide, intense, executate în ritm viu excitant se influenţează tonusul, elasticitate, contractibilitatea şi excitabilitatea fibrelor musculare, iar pentru punerea muşchilor în repaos şi relaxare 3e aplică manevre executate lent, uşor liniştitor.
Stoarcerile au asupra muşchilor efecte benefice indirecte cu aceste manevre activându-se de fapt circulaţia sanguină şi limfatică, acţiunea de durată se explică prin influenţele reflexe, hormonale sau nervoase.
Masajul accelerează procesele metabolice din muşchii supuşi la efort, curăţindu-i de produsele reziduale şi alimentandu-i cu sânge proaspăt, nutritiv şi energizant
Pe tendoane mai ales la nivelul unde se face legătura dintre fibrele tendinoase şi cele musculare se aplică manevre uşoare de masaj pentru a combate stazele şi infiltraţiile locale.
Masajul articular ajută la resorbţia revărsărilor de lichide seroase sau sanguine din cavitatea articulară sau din pungile sroase periarticulare, la împrăştierea infiltratelor patologice periarticulare, la degajarea articulaţiei şi la păstrarea sau recăpătarea mobilităţii normale.
Prin masaj se combat aderenţele, refracţiile, depozitele patologice periarticulae. cicatricele şi toate sechelele de artrită şi perioartrită, inflamaţiile şi traumatismele ligamentelor, capsulei şi cartilajului articular după entorse, luxaţii şi fracturi articulare.
Masajul periostic se bazează pe producerea unor reacţii reflexe în organism - calmante şi hipermiante - folosite în scop terapeutic.
5.Influenţele masajului asupra circulaţiei sângelui şi limfei:
Masajul contribuie la activarea circulaţiei în întrergul corp. Manevrele de masaj au o acţiune comparabilă cu aceea a unei pompe aspiratoare – fulante, ceea ce duce la o mai buna circulaţie si evident la un schimb mai bun de substanţe nutritive.
Prin masaj numărul globulelor roşii şi albe sporeşte, iar cantitatea de hemoglobina creşte - datorită stimulării ţiganelor hematopoetice şi mobilizării rezervelor de sânge din organism.
Masajul are efecte de durată asupra circulaţiei sanguine datorită unor mecanisme reflexe de natură complexă, umorală şi nervoasă şi reacţiilor în sistemul de reglare chimică şi nervoasă a circulaţiei sanguine.
Acelaşi efect benefic îl are şi asupra circulaţiei limfatice.
6.Influenţele masajului asupra sistemului nervos
Reacţiile organismului la acţiunea manevrelor de masaj se produc prin intermediul sistemului nervos.
Masajul acţionează în mod diferit asupra terminaţiilor nervoase periferice :
• excitaţii stimulatoare - dacă se execută un masaj într-un ritm viu şi sunt folosite pentru activarea funcţiilor
• organice - măresc sensibilitatea, conductibilitatea si reactivitatea elementelor nervoase - se crează o senzaţie
• de bună dispoziţie şi de creştere a energiei
• efecte calmante, liniştitoare - dacă manevrele de masaj sunt uşoare, lente şi sunt indicate împotriva încordărilor excesive, durerilor şi neliniştii - scad sensibilitatea, conductibilitatea si reactivitatea elementelor nervoase - se creează o stare de destinedere nervoasa, de relaxare musculară şi odihnă.
7.Influenţele masajului asupra ţesuturilor şi organelor profunde:
Ţesuturile si organele profunde nu pot fi influenţate direct prin procedele obişnuite de masaj ci prin procedee tehnice speciale, cu acţiune în profunzime sau la distanţă, sau să ne bazăm pe acţiunea sinergetică a manevrelor de masaj.
Efectele sinergice se obţin prin masajul ţesuturilor care acoperă cavităţile mai importante ale corpului: craniană, toracică, şi abdominală.
